Procesele mentale ale deficienței vizuale


In absenta simtului vizual receptia si perceptia tactila dobandesc un rol principal in cunoasterea nemijlocita a obiectelor si fenomenelor.

Informatiile tactil-kinestezice si cele auditive devin dominante la procesele mentale ale deficienței vizuale mai ales in aprecierea „microspatiului”, ale spatiului obiectelor si ale spatiului de munca, in timp ce spatiul mare spatiul indepartat este explorat acustic.

procesele mentale ale deficienței vizuale vibrația vederii

Prin intermediul senzatiei, perceptiei tactil-kinestzice, realizam cunoasterea a doua aspecte: Modelul informational al schemei corporale; delimitarea acesteia de mediul extern.

Cunoasterea obiectelor din mediul extern cu privire la substantialitate, forma, volum, asperitate, duritate. Desigur, aceasta perceptie la nevazatori nu prezinta intotdeauna un grad de adecvare real, deoarece ei se limiteaza doar la senzatiile tactil-kinestezice, in timp ce la vazatori acestea sunt completate cu cele vizuale.

  • Masă de examinare optică
  • (DOC) DEFICIENŢA DE VEDERE Scopurile unităţii de curs | Ana Adam - zemcenter.ro

La nevazatori de exemplu, citirea scrierii punctate se poate efectua numai cu ajutorul unei mici regiuni situate la extremitatea degetelor a caror dimensiuni nu depasesc mm. Roll dupa V. Preda - afirma ca pe extremitatile degetelor montajul receptorilor tactili este considerata o veritabila fovee tactila.

  • Exerciții tibetane pentru vedere
  • Relația deficienței de vedere cu procesele mentale

In privinta sensibilitatii tactile sunt importante pentru acticvitatea didactica, pt. Prag absolut minimal – cantitatea minima de intensitate a stimulului capabil sa o produca o senzatie.

Stimulii care nu ating valorile de intensitate minimala sunt subliminali, produce efecte fiziologice, dar nu sunt integrati senzoriali decat daca sunt insumati sau asociati su stimuli semnificativi.

Sensibilitatea descrie analizatorii la nivel psihologic. Acest referat descrie Relatia dintre procesele psihice cognitiv-senzoriale. Mai jos poate fi vizualizat un extras din document aprox. Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini.

Sensibilitatea – invers proportionala cu intensitatea stimulilor. Cu cat stimulii au intensitate mai mica si sunt perceputi, cu atat sensibilitatea este mai mare. Prag absolut maximal – cantitatea maxima de intensitate care mai produce o senzatia adecvata. Peste acest prag se produce o senzatie de durere sau apare o neutralitate in raport cu stimulul.

Relația deficienței de vedere cu procesele mentale

Pragul diferential – se refera la valorile liminar-discriminative ale stimulului. Este egala cu relatia dintre intensitatea initiala a stimulului si intensitatea care trebuie adaugata sau scazuta pentru a produce o modificare abia sesizabila a senzatiei initiale.

Analievdupa V. Preda a demonstrat prin cercetarile sale ca in cazul tactului activ, cand subiectul are posibilitatea sa palpeze nemijlocit suprafata obiectelor stimul, pragurile diferentiale inregistreaza valori semnificative mici; la fel se intampla si datorita exersarii indelungate a perceperii tactil-kinestezice si a fenomenelor compensatorii.

In conditiile cecitatii sensibilitatea tactila se restructureaza calitativ in contextul activitatii de cunoastere si al activitatii practice. Se formeaza un complex functional-operational kinestezico-tactil, care permite o prelucrare si boala vederii senile integrare superioara a informatiei.

PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA note de curs

Sensibilitatea tactila ne poate informa cu privire la conturul obiectelor, duritatea, asperitatea, substantialitatea, etc.

Aceasta este neconditionat necesara deoarece perceperea tactila, statica, pasiva, nu poate realiza o imagine unitara a obiectului, pentru ca informatia despre obiect sunt disparate si izolate.

procesele mentale ale deficienței vizuale care se roagă pentru restabilirea vederii

In aceste situatii subiectul nu poate da decat relatari vagi, confuze despre forma si marimea obiectelor, cat si integrarea obiectelor intr-o anumita categorie. Este necesara deci intervetia kinestezicului, procesele mentale ale deficienței vizuale miscarii. Declansarea miscarii, de palpare, este determinata de contactul cu obiectul, deci de semnale tactile.

  1. Viziunea minus două este
  2. Vederea asigură copilului în primul rând experiențe prin care el se percepe ca fiind distinct de restul lumii - o vede pe mama sa venind și plecând, învață că ea este un obiect separat.

In procesul perceptiei tactil-kinestezice s-a observat o diviziune functionala a schemelor exploratorii motorii. Aceste scheme exploratorii motorii are la baza asimetria functionala a celor doua maini, cu exceptia cazurilor de ambidextrie.

Functiile si procesele psihice in deficienta mintala

In practica in mod obisnuit mana dominanta indeplineste un rol conducator in timp ce mana subdominanta indeplineste un rol auxiliar in cunoasterea tactil-kinestezica a obiectelor. Astfel, mana dominanta va realiza o miscare de percepere propiru zisa, iar cealalta mana realizeaza miscarile de sustinere si de fixare a obiectului.

In cazul maiinii dominate se observa si o ierarhizare a miscarii degetelor in explorarea suprafetelor si relevarea asperitatii.

procesele mentale ale deficienței vizuale care este vederea șarpelui

Rolul principal revine degetului aratator si celui mijlociu. In detectarea colturilor si identificarea contururilor in prim plan se situeaza degetul aratator si degetul mare. Golupag.

Inflamația ochilor după tratamentul orzului Ce anume face fiecare persoană să fie unică? Deşi cei care studiază dezvoltarea cercetează procesele universale de dezvoltare prin care trec toate fiinţele umane normale, ei trebuie totodată să ia in considerare diferenţele individuale la nivel de caracteristici, influenţe şi rezultate ale dezvoltării. Misiunea şcolii este aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile.

Astfel, degetul mare fixeaza obiectul si reprezinta punctul de plecare in explorarea tactila si activitatea se transmite si celorlalte degete. Degetul aratator si degetul mijlociu parcurg mai intai obiectul global si apoi analitic. Degetul mare, aratatorul si mijlociul formeaza un fel de compas care asigura receptia spatiala a obiectului parcurgand punct cu punct conturul, detaliile, colturile si punctele critice cu maxima valoare informationala pentru cunoasterea formei, obiectului Defectologia - D.

Damaschin,pag.

Pentru perceptia tactila, elementele cele mai purtatoare de informatii sunt: colturile, curburile, denivelarile suprafetelor, proportionalitatea unghiurilor si laturilor.

Aceleasi elemente dobandesc o valoare informationala si in inter-relatia tactil-kinestezica si sensibilitatea proprioceptiv-kinestezica. In privinta estimarii greutatilor obiectelor singurul aparat specializat este analizatorul proprioceptiv-kinestezic, cel tactil ocupand o pozitie subordonata.

S-a demonstrat totusi ca semnalele kinestezice pot exercita o influneta deformatoare asupra estimarii tactile a distantelor si lungimilor in functie de viteza miscarilor de explorare. Rezulta ca in perceperea unor configuratii spatiale se pot intalni anumite iluzii tactil-kinestezice la nevazatori dar si la vazatori.

Cum sa memorezi mai simplu si rapid - Invata usor si rapid pentru Bacalaureat sau Admitere!

Factorul principal careia i se datoreste aparitie iluziei tactil-kinestezice se pare ca este cel kinestezic. Concluzii: perceptia tactila in cazul nevazatorilor are un rol esential in interactiunea directa a subiectului cu obiectele din jur. Actul de pipaire se ordoneaza si se sistematizeaza sub influenta limbajului si a experientei perceptive anterioare.

Miscarile de cautare si pregatire. Acestea se caracterizeaza prin viteza mare de desfasurare, traiectorile sunt divergente si ample pe suprafata obiectului si fixarea obiectului intr-o anumita pozitie.

Caracteristici ale dezvoltării mentale cu defecte vizuale

Aceste miscari urmaresc impartirea obiectului in portiuni mici, usor de investigat in vederea extragerii informatiei relevante.

Miscarile de urmarire Se desfasoara pe traiectorii mai scurte si recurente; leaga succesiv intre ele diferite puncte comparate. Functia acestor miscari este una integrativa facilitand in mod nemijlocit elaborarea imaginii tactile a obiectului.

procesele mentale ale deficienței vizuale viziunea plus 8 este ca

Miscarile de urmarire in actul perceptiv-tactil si in formarea reprezentarilor tactil-kinestezice, indeplinesc 3 functii: de construirea a imaginii perceptive de masurare de control In explorarea obiectului prin miscarile de urmarire sau tatonare se extrag informatiile relevante prin gasirea si palparea elementelor cu maxima valoare informationala, iar apoi prin miscarile de evaluare si comparare, se realizeaza integrarea lor intr-un schelet perceptiv sau matrice perceptiva de baza al modelului informational al imaginii.

Controlul informational pe cale tactil-kinestezica se realizeaza prin micromiscari repetate, prin reveniri si oscilatii si diverse deliberari intre miscarea analitica si cea integrativ- sintetica.

DEFICIENŢA DE VEDERE Scopurile unităţii de curs

In acest sens s-a considerat ca deficienta vizuala ar determina in mod automat perfectionarea memoriei ca un mijloc de suplinire a functiei vizuale pierdute. Afirmarea ideii ca memoria orbilor si ambliopilor ar fi mai buna decat memoria persoanelor cu vedere, nu-si gaseste insa procesele mentale ale deficienței vizuale in datele experimentale si este lipsita de eficienta practica tiflopedagogica.

In analizarea particularitatilor deficientului vizual trebuie sa pornim de la constatarea ca experienta concret-senzoriala a acestora este mai limitata decat la vazatori, fapt ce determina anumite repercursiuni asupra procesului memoriei. Orbii congenitali memoreaza, recunosc si reproduc date oferite de alte modalitati senzoriale: auditiv, tactil, olfactiv, gustativ, kinestezic, fiind lipsiti de orice imagine, reprezentare vizuala.

Specificul proceselor psihice la deficientii vizuali

Cei care au o cecitate survenita, precum si ambliopii recurg si la reptezentari vizuale. Desigur, aceste reprezentari vizuale sunt mult mai reduse ca volum si totodata sunt supuse „fenomenului stingerii”, a disparitiei.

Deficientii vizuali fac un efort de memorare mult mai mare pentru a memora diverse aspecte, fie ele intuitive, fie verbale. Totodata deficientii vizuali sunt nevoiti sa recurga mai frecvent la datele memoriei, utilizanu-le si in situatii in care vazatorul se bazeaza pe o serie de alte modalitati de informare insemnari, notite, consultarea lexicoanelor, etc.

Pentru a memora, orbii sunt ingraditi neavand posibilitatea perceperii repetate a obiectelor pe care le au la dispozitie. Ex: unui nevazator i se prezinta la stiinte naturale, vulpea; daca vazatorul are sanse sa observe vulpea si in alte contexte, nevazatorul nu are aceasta sansa. Aceasta imposibilitate a perceperii repetate are si o anumita influenta pozitiva nevazatorul acordand o importanta deosebita a memorarii cat mai trainice, a ceea ce au perceput pentru prima data.

complicație după operație pentru refacerea diagnosticelor de vedere

Ca urmare a unui efort de memorare ei reusesc sa apeleze la datele procesele mentale ale deficienței vizuale mult mai frecvent decat vazatorul. O semnificatie deosebita dobandeste memoria in diverse activitati care in situatia vazatorilor au o participare minima. Ex: in orientarea spatiala orbul memoreaza puncte de reper accesibile modalitatilor senzoriale, auditive, kinestezice, olfactive, etc.

Se vorbeste chiar P. Villey despre o „memorie musculara”, el tinand seama de numarul pasilor de la un punct de reper la altul prin exercitiu se poate ajunge chiar la o performanta, la o automatizare a acestui tip de memorie.

procesele mentale ale deficienței vizuale test de vedere aproape